Fata lu’ tata
Te-ai întrebat vreodată de ce eşti aşa cum eşti? De ce eşti dezinvoltă sau prea suspicioasă, de ce-ţi faci repede prieteni sau, dimpotrivă, eşti o singuratică? Nu, nu-i vorba doar despre educaţie, nici numai despre dascălii pe care i-ai avut, buni sau răi, ci și (mă refer acum la tine, femeia în puterea vârstei care citeşte acest articol) despre relaţia pe care ai avut-o cu tatăl tău. Un psihanalist francez, Alain Braconnier, spunea: „Destinul de femeie al fiecărei fete depinde de relaţia pe care o are cu tatăl ei. Această relaţie îi va consolida întreaga existenţă atunci când din fetiţă ea va deveni adolescentă, apoi femeie, iubită sau soţie“. Globul de cristal Cam asta reprezintă părintele de sex opus. Un fel de sferă magică în care copilul îşi poate „vedea“ viitorul. Şi, pentru că vorbim despre relaţia tată-fiică, tatăl înseamnă primul bărbat cu care fata are o relaţie adevărată. Este cel care o ajută, prin simpla prezenţă în viaţa ei, să înţeleagă diferenţele dintre sex